Activitatea 2
PUN PAUZĂ

▶ Dezvoltarea autoreglării părintelui înainte de a răspunde

▶ Evitarea reacțiilor automate (zona roșie sau albastră)

▶ Crearea unei pauze între stimul și răspuns

▶ Menținerea sau revenirea în zona de echilibru a părintelui (zona verde)

▶ Nu sunt necesare

▶ Familiarizarea în prealabil cu conceptul de „zonă roșie, verde, albastră"

▶ Exersarea tehnicii în momente neutre (nu doar în situații tensionate)

▶ Stabilirea unui „cuvânt ancoră" (ex: „stop", „stai", „ok")

Se aplică atunci când părintele este hiperactivat.

1. Observarea activării
Recunoaște semnele interne: tensiune, ritm cardiac crescut, impuls de reacție rapidă. Conștientizează: „Sunt activat(ă)".

2. Comanda internă: STOP
Spune-ți mental (sau în șoaptă): „STOP". Aceasta marchează începutul pauzei conștiente.

3. Respirație lentă (30–60 sec)
Inspiră lent pe nas. Expiră prelung pe gură. Repetă de 3–5 ori. Scop: reducerea activării fiziologice.

4. Check-in intern (30–60 sec)
Întreabă-te: „În ce stare sunt acum?" – roșu (agitat, furios, anxios) / verde (echilibrat) / albastru (deconectat, obosit).

5. Numirea emoției (aprox. 1 min)
Identifică emoția și numește-o: „Simt furie / frustrare / oboseală / teamă". Principiul: „name it to tame it" – numește emoția ca să o îmblânzești.

6. Alegerea răspunsului
După pauză, decide conștient cum vrei să răspunzi. Acțiunea vine din zona verde, nu din impuls.

▶ Cât de ușor îmi este să pun pauză înainte de reacție?

▶ Ce simt în corp chiar înainte să reacționez?

▶ Ce diferență observ între reacțiile impulsive și cele după pauză?

▶ Ce emoții îmi este mai greu să numesc?

▶ Adăugarea unui gest: mână pe inimă sau pe abdomen pentru ancorare

▶ Cuvânt personalizat: în loc de „STOP" → „stai", „ok", „respiră"

▶ Pauză vizibilă în relație: „Am nevoie de un moment și revin" (modelare pentru copil)

▶ Extins (pentru antrenament): combinarea cu exercițiul „Check-in intern"